Mama
A telefonat mama şi, ca de obicei,
a început să mă înveţe şi să-mi explice ce este bine şi ce – nu… N-am rezistat şi de emoţii am început să strig la ea: ”Ce vrei, mamă, eu deja am 20 de ani; ştiu şi fără tine cum să trăiesc”! Ţipam prin receptor atât de tare, că mama a tăcut. Iar fratele s-a apropiat şi m-a plesnit peste faţă. Am aruncat telefonul şi cu ciudă am mers să mă uit în calculator. Timpul a trecut şi uitasem de tot, când mă sună un prieten şi-mi spune că mama lui a murit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu